11:30 am Ateneul Român
Lumea se află într-o continuă schimbare și înțelegerea macrotendințelor care afectează societatea noastră este cheia pentru înțelegerea prezentului și viitorului. Conferința lui Olof Gränström pune accentul pe diferența importantă dintre macrotendințele ciclice și macrotendințele structurale și pe nevoia de a ne concentra pe tendințele structurale. O astfel de tendință structurală, care rareori primește atenția pe care o merită, ar fi schimbările demografice care au loc în acest moment în Europa. Recensământul din România din 2021 ne permite să analizăm schimbările demografice importante și să vorbim despre ce ar putea însemna acest lucru pentru viitor.
17:30 pm Ateneul Român
Chiar înainte să ne confruntăm cu distanțarea socială din pandemie, singurătatea era pe cale să devină una din condițiile definitorii ale secolului XXI. Peste tot în jurul nostru, vedem cum comunitățile se destramă și legăturile dintre noi sunt amenințate. Și nu doar tehnologia este de vină. Către același rezultat ne conduc și destrămarea instituțiilor civice, reorganizarea radicală de la locul de muncă, migrația în masă către orașe și zeci de ani de politici neoliberale care au pus interesele de grup mai presus de binele colectiv. În dialogul pe care îl va avea cu Andreea Roșca pe scena Ateneului Român, Noreena Hertz ne va oferi o viziune plină de speranță și ne va arăta cum putem să ne vindecăm comunitățile, restabilind legăturile dintre noi.
11:30 am Ateneul Român
Societățile noastre au fost puse recent în fața unor provocări noi, cum ar fi criza climatică, creșterea populației sau inegalități de tot felul. Conferința va avea o abordare holistică, plecând de la soluții la scara urbană și ajungând la rezolvări de detaliu care privesc protejarea și îmbunătățirea clădirilor istorice și a țesutului existent. Vom vorbi și despre cum construim astăzi și care sunt tendințele pentru anii următori. Urmărind ideea că tot ceea ce s-a imaginat vreodată a fost sau va fi în cele din urmă realizat, ne vom întreba și la ce ne putem aștepta de la viitor.
17:30 pm Ateneul Român
Limba pe care o vorbim e o parte importantă a identității noastre și a lumii în care trăim. Prin ce se deosebește limba română pe care o vorbim astăzi – acasă, pe stradă, cu prietenii, la birou, la tribună – sau cea pe care o scriem – mai ales pe ecranul calculatorului sau al telefonului – de limba română de acum zece, douăzeci, treizeci de ani? Vom încerca să schițăm un tablou al trăsăturilor românei de azi, urmărind ce rămâne stabil și ce se schimbă, odată cu numărul mare de anglicisme (dar și de sensuri și construcții imitate după cele din engleză), cu terminologia inteligenței artificiale și a internetului, cu banalizarea unor forme de agresivitate verbală.
19:30 pm Ateneul Român
Invazia Rusiei în Ucraina a reamintit opiniei publice europene o regiune care se întinde de la Capul Nord până la Marea Neagră: vecinii occidentali ai Moscovei. Finlandezii, suedezii, balticii, polonezii, ucrainenii și românii au reacționat în moduri diferite la agresiunea rusă. Cu toate acestea, reacțiile pot fi înțelese doar dacă se examinează mai îndeaproape vecinătatea de secole a acestor societăți cu Rusia. Prelegerea analizează acest teritoriu într-un arc istoric larg, din Evul Mediu până în prezent.
19:30 pm Ateneul Român
Conferința încearcă să ofere răspuns la întrebarea: „Ce merită să învățăm în școală?“ luând în considerare trei aspecte esențiale: viitorul care este tot mai volatil și mai impredictibil, ceea ce înseamnă că nu mai avem garanția că cunoștințele dobândite azi vor fi relevante în lumea de mâine; mutația existențială determinată de progresul tehnologiilor digitale și IA, care reproblematizează raportul dintre cunoștințele ce merită să fie în mintea noastră („la purtător“) și cele care pot fi integrate în aplicațiile digitale pe care le folosim (externalizate); cercetările recente din științele cognitive asupra funcționării creierului.
© 2023 - Fundația Humanitas Aqua Forte - Termeni și condiții
