Bogdan O. Popescu

BOGDAN O. POPESCU s-a născut la 8 martie 1971, în București. A absolvit Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ în 1996. A susținut două teze de doctorat: la București, în 2001, și la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, în 2004. A obținut, în 2007, premiul „Victor Babeș“ al Academiei Române pentru cercetare medicală și, în 2010, premiul de excelență pentru știință al Fundației Naționale pentru Știință și Artă. A publicat peste o sută de articole științifice în reviste recunoscute pe plan internațional cu un impact semnificativ, majoritatea privind mecanismele bolilor neurodegenerative (boala Alzheimer și boala Parkinson). A fost secretarul general (2001–2013) și președintele (2017–2021) Societății de Neurologie din România. În prezent este profesor de neurologie la Facultatea de Medicină din București, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina, prorector al Universității de Medicină „Carol Davila“ din București și vicepreședinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București. Bogdan O. Popescu este și scriitor, cu numeroase volume de versuri publicate în perioada 1996–2014 (La revedere, prințesă, 1996, Poemul de gardă, 1999, Leul de după extravaganțe, 2002, Mașinăria de uitare, 2004, Poeme în loc de tutun, 2007, Aerobiciclete, 2010, pentru care a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București, Cartea dragostei, 2014) și un volum de povestiri scurte, la Editura Polirom (Viață de aruncat, 2011). Împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț și Dan Pleșa este autorul a mai multe experimente literare, printre care antologiile de poeme Marfă, 1996, și Marfă reîncărcată, 2011.

Alătură-te comunității noastre