Societățile noastre au fost puse recent în fața unor provocări noi, cum ar fi criza climatică, creșterea populației sau inegalități de tot felul. Conferința va avea o abordare holistică, plecând de la soluții la scara urbană și ajungând la rezolvări de detaliu care privesc protejarea și îmbunătățirea clădirilor istorice și a țesutului existent. Vom vorbi și despre cum construim astăzi și care sunt tendințele pentru anii următori. Urmărind ideea că tot ceea ce s-a imaginat vreodată a fost sau va fi în cele din urmă realizat, ne vom întreba și la ce ne putem aștepta de la viitor.

Limba pe care o vorbim e o parte importantă a identității noastre și a lumii în care trăim. Prin ce se deosebește limba română pe care o vorbim astăzi – acasă, pe stradă, cu prietenii, la birou, la tribună – sau cea pe care o scriem – mai ales pe ecranul calculatorului sau al telefonului – de limba română de acum zece, douăzeci, treizeci de ani? Vom încerca să schițăm un tablou al trăsăturilor românei de azi, urmărind ce rămâne stabil și ce se schimbă, odată cu numărul mare de anglicisme (dar și de sensuri și construcții imitate după cele din engleză), cu terminologia inteligenței artificiale și a internetului, cu banalizarea unor forme de agresivitate verbală.

Invazia Rusiei în Ucraina a reamintit opiniei publice europene o regiune care se întinde de la Capul Nord până la Marea Neagră: vecinii occidentali ai Moscovei. Finlandezii, suedezii, balticii, polonezii, ucrainenii și românii au reacționat în moduri diferite la agresiunea rusă. Cu toate acestea, reacțiile pot fi înțelese doar dacă se examinează mai îndeaproape vecinătatea de secole a acestor societăți cu Rusia. Prelegerea analizează acest teritoriu într-un arc istoric larg, din Evul Mediu până în prezent.

Conferința încearcă să ofere răspuns la întrebarea: „Ce merită să învățăm în școală?“ luând în considerare trei aspecte esențiale: viitorul care este tot mai volatil și mai impredictibil, ceea ce înseamnă că nu mai avem garanția că cunoștințele dobândite azi vor fi relevante în lumea de mâine; mutația existențială determinată de progresul tehnologiilor digitale și IA, care reproblematizează raportul dintre cunoștințele ce merită să fie în mintea noastră („la purtător“) și cele care pot fi integrate în aplicațiile digitale pe care le folosim (externalizate); cercetările recente din științele cognitive asupra funcționării creierului.