De la lansarea ChatGPT, pe 30 noiembrie 2022, un așa-numit model lingvistic de mari dimensiuni bazat pe inteligență artificială, AI a devenit subiectul unei dezbateri globale. Cu toate acestea, adesea rămâne neclar ce se înțelege prin AI și, în același timp, o mare parte din cunoștințele semnificative deja dobândite în acest domeniu nu sunt discutate. Exemple din medicină și din alte domenii, precum și din viața de zi cu zi, sunt folosite pentru a arăta ce este inteligența artificială și ce poate face. AI pătrunde deja în viețile noastre și în societatea noastră fără a fi reglementată, ca să nu mai vorbim de o evaluare cuprinzătoare a acestei noi tehnologii. Cu toate că ChatGPT oferă, de fapt, răspunsuri greșite sau fără o bază reală în cel mai rău caz, situația este diferită în alte contexte: în mâinile infractorilor, inteligența artificială poate reprezenta o amenințare reală pentru umanitate.Totuși, utilizată cu înțelepciune și responsabilitate, inteligența artificială ar putea contribui la rezolvarea unora dintre cele mai urgente probleme ale omenirii.

În romanul Brave New World, Aldous Huxley imagina, încă din 1932, o societate stabilă și aparent fericită, în care ordinea nu este impusă prin forță, ci prin confort, plăcere și absența dorinței de a spune „nu”. Controlul nu funcționează prin frică, ci prin satisfacție și obișnuință. O lume în care oamenii nu mai simt nevoia să conteste sistemul. Astăzi nu trăim într-o distopie. Dar asistăm la ascensiunea unei ideologii tehnologice coerente, care capătă influență politică reală. Nu este vorba doar despre produse sau aplicații, ci despre o viziune asupra puterii, statului și societății. Această viziune este promovată de un grup restrâns de investitori, antreprenori și gânditori din Silicon Valley și apare sub diverse etichete: tech libertarianism, Dark Enlightenment, neoreacționarism sau, mai recent, accelerationism.